În zori de zi...

În zori de zi şi astăzi m-am trezit...

„Şi ce? Doar te-ai trezit de-atâtea ori!”

Şi totuşi, cât pot fi de fericit:

Pe mine Domnul astăzi m-a trezit,

Dar alţii au sfârşit cu viaţa lor.

Şi azi îmi bate inima frumos...

„Şi ce? Doar altceva, oricum, nu ştie!”

Şi totuşi, cât pot fi de bucuros

Că inima îmi bate azi frumos,

Când altora li-i slabă şi pustie...

Şi azi aud cum păsări ciripesc...

„Şi ce? Le-auzi de fiecare dată!”

Şi totuşi, Doamne, cum să-Ţi mulţumesc

Că pot s-aud cum păsări ciripesc,

Când alţii n-au s-audă niciodată...

Şi astăzi pot vedea un cer senin...

„Şi ce? Ce ţi se pare-aşa feeric?”

O, minunat e-acest cadou divin

Să pot vedea şi azi un cer senin,

Când alţii văd... o lume de-ntuneric...

 

Şi azi mă bucur iarăşi să trudesc...

„De ce? E-o nouă zi din cele grele!”

Şi totuşi, Doamne, eu Îţi mulţumesc

Că două mâini m-ajută să muncesc,

Când alţii nu se pot sluji de ele.

Şi azi mă bucur iarăşi să alerg...

„De ce? E-o nouă zi obositoare!”

Eu totuşi mult mă bucur să-nţeleg

Cât sunt de fericit că pot să merg,

Când alţii nu se-ajută de picioare.

Şi azi sunt fericit că eşti cu mine,

Că sufletul nu mi-e nicicând pustiu!

Îţi mulţumesc că pot să fiu cu Tine,

Că-mi dai putere să înving suspine,

Când alţii nu Te văd şi nu Te ştiu...